Pietrele ponce vin din centrul pământului!

Povestea pietrei ponce se poate începe să fie spusă din două perspective diferite, dar la fel de (supra)naturale!

Prima variantă debutează prin a afirma că aceasta este, poate, cel mai extraordinar obiect de sine-stătător pe care îl avem prin casă (metalele rare din spatele carcasei telefonului mobil sunt mai greu accesibile ochiului neavizat).

Este, la urma urmelor, mult prea puțin un accesoriu care ne ajută să ne menținem frumuseţea și sănătatea picioarelor și cu mult mai mult un vestigiu al unei manifestări de colosală forță și maiestuozitate a mamei pământ – o erupție vulcanică.

Piatra noastră ponce a fost cândva materie incandescentă și lichidă sub scoarța terestră, a erupt, apoi, ca lavă, și, expulzată în atmosfera rece, s-a răcit cu mult prea rapid pentru ca materia din care este formată să se cristalizeze în ceva mai compact decât masa aerată de istorie geologică care ne atârnă, de un șnuruleț, în baie.

În cazul în care răcirea s-ar fi produs mai lent, natura substanțelor din care este formată ar fi însemnat că roca astfel, distinct, deci, așezată, ar fi fost un tip de sticlă de origine vulcanică, obsidian.

Cea de-a doua urmează firul povestirii după t0 al existenței sale terestre, după erupția vulcanică, și se concentrază asupra calităților acestei spume delicate și totuși dure. O spumă care, în mod natural, poate alege din o serie întreagă de tipuri de viață.

Cea mai tipică variantă este cea a simplei urmări a cursului dictat de amplasarea vulcanului. Un vulcan continental va genera depozite peste depozite de piatră ponce în zona adiacentă. Un vulcan insular sau submarin va genera acest tip de confetti geologic, unul care va ajunge să atingă chiar și cele mai ascunse și inaccesibile câmpii abisale. Opțiunea cea mai aventuroasă și merituoasă dintre cele aparținând ciclului neinfluențat de către om se referă la cea sperată de către experții NASA pentru un real câmp de piatră ponce plutitoare din Oceanul Pacific. Emanația unui vulcan sub-oceanic, această pătură de pietre ponce variind în mărime între dimensiunile unei pietricele și cele ale unei mingi de baschet a fost observată în vara acestui an și se pare că se îndreaptă către Marea Barieră de Corali australiană. Aici va depune, după cum îi este caracteristic, de milenii, micile forme de viață care și-au găsit adăpost pe ea, revitalizând habitatul secătuit de efectele schimbării climatice al coralilor de la antipozi.

Păstrând cursivitatea istoriei, vom trece, acum, la carierele pe care omul hotărăște să le ofere pietrei ponce.

Ea poate fi folosită drept material de construcții, în filtre de diferite tipuri, drept suport și adjuvant în îngrijirea plantelor și în tot soiul de mici afaceri de ordin casnic.Da, în mod mai mult sau mai puțin demn, drept difuzor pentru uleiuri esențiale, ca instrument în peeling-ul tricotajelor invadate de către scame și pe post de ustensilă utilizată în demersul home and hand made al jeans-ilor cu aspect uzat.

Cu mult mai apropiat sensibilităților noastre legate de îngrijirea organică, piatra ponce este utilizată ca blând abraziv în paste de dinți, ca fin exfoliant în formule de săpunuri (Madara Volcano apelează la pulberea din lavă neagră, dar originile sunt comune) și drept accesoriu pentru călcâie și bătături (cele două pietre de la Förster's Natural Products).

În această ultimă ipostază, face o treabă excelentă și nu are, practic, niciun soi de concurență. Dacă pietrele ponce naturale de la MioBio vin, cel mai probabil, din zăcăminte mediteraneene (Spania, Italia, Grecia sau Turcia) via Germania iar istoria manufacturii Förster's începe în 1862, istoria ponce în cosmetică este documentată arheologic până în (minim) jurul anului 100 î. Hr. Cam de atunci și până acum, utilizatori romani sau de oriunde din jurul lumii, odată ce au încercat o piatră ponce, nu au simțit nevoia să mai caute sau să încerce altceva.

În plus, ea nu presupune vreun tip de abuz asupra planetei, din moment ce se găsește în zăcăminte de suprafață și deja atât de fragmentate încât intervenția metodelor explozive frecvente carierelor nu este necesară și, deloc de neglijat, ne va ține, în condiții normale de folosire, milenii la rând ;)

Să nu uităm numai ca, într-un moment de reverie, să ne gândim un pic la probabila călătorie extraordinară a pietrei noastre ponce din centrul Pământului și până la noi lângă duș.

Și să nu omitem să îi purtăm de grijă.

După folosire, celule epiteliale moarte rămân prinse în porii acesteia și pot constitui un teritoriu fertil pentru dezvoltarea bacteriilor. Putem evita asta ținând piatra sub un jet de apă fierbinte sau curățând-o folosind o perie.

Pentru a realiza o curățare mai eficientă, de profunzime, putem fierbe piatra ponce atunci când considerăm că este necesar.

De asemenea, să nu neglijăm faptul că trebuie să ne lăsăm piatra ponce să se usuce. Pentru a nu prinde mucegai, o putem cu ușurință agăța de sforicica cu care este prevăzută.